CLIO SI ANALFABETISMUL FUNCTIONAL
       Lansam o noua provocare!
       Lumea de astazi, in mod surprinzator, se confrunta cu o problema grava: analfabetismul functional. Pare surprinzator in conditiile in care, astazi, cei care detin puterea sunt cei care detin informatia: surprinzator pentru ca traim intr-o lume a textului si a imaginii!

      O sa pornim de la definitia analfabetismului functional:

Analfabetism functional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.

Prin contrast, există și noțiunea de analfabetism absolut. Conform definiției date de UNESCO în 1958, analfabetă este considerată o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.

Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă (abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază.

In Romania

În urma unor teste de specialitate, s-au decelat 5 niveluri de pregătire a elevilor români la terminarea studiilor medii:^]

·         10% din elevi nu au capacitatea de a lectura un text.

·         35% dintre elevi nu au capacitatea de a înțelege textul citit.

·         25% dintre elevi nu au capacitatea de a face conexiuni între informația nouă, adusă de text, și informațiile dobândite anterior.

·         10% dintre elevi nu au capacitatea de a formula un punct de vedere, preferând să preia un punct de vedere enunțat de o autoritate, un profesor sau un critic.

·         10% dintre elevi, care au un punct de vedere propriu, nu au capacitatea de a-l exprima oral sau în scris.

Concluzia testelor a fost că numai 10% din elevi trec testul, fiind pregătiți pentru o viață profesională normală

       Pornind de la cele  prezentate mai sus va rugam sa ne trimiteti opinii, comentarii, situatii concrete pe care le-ati intalnit si, mai ales, solutii, remedii pe care le considerati potrivite pentru a remedia aceasta situatie. Va asteptam cu interes!

Vladut Costica cu prima lucrare pe aceast subiect. El este si cel care ne-a propus tema. Multumim, Vladut!

Analfabetismul, azi!

Peste 42% dintre elevii români au dificultăți majore în a înțelege textele pe care le citesc. Aceștia fac parte din rândul „analfabeților funcționali”, categorie de tineri ce nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educație.

 Fenomenul există și în alte state europene, ținta propusă de Comisia Europeană fiind reducerea numărului elevilor de 15 ani analfabeți funcțional, la un procent mai mic de 15% până în 2020. Aproape jumătate dintre elevii români cu vârsta de 15 ani, respectiv peste 42%, sunt analfabeți funcțional, cifre îngrijorătoare dacă ținem seama că media europeană este de 20%. Studiul a fost realizat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale și a fost dat publicității luni la dezbaterea „România Educată”, organizată la Cluj Napoca de Administrația Prezidențială. „Trebuie să luăm măsuri concrete pentru că fenomenul analfabetismului funcțional a luat o amploare îngrijorătoare. Faptul este că mai mult de 40% dintre elevii din România nu înțeleg un text pe care îl citesc la prima vedere, au dificultăți să facă operații aritmetice elementare, au dificutăți la nivelul unor competențe de bază. Este nevoie de o școală care să fie mult mai eficientă și care să formeze aceste competențe la nivelul înțelegerii unui text. O strategie de reducere a analfabetismul funcțional trebuie să constituie o prioritate, după care se va face un calcul privind bugetul care trebuie alocat”, a spus fostul ministru al educației, Mircea Dumitru. Potrivit specialiștilor, analfabetul funcțional știe să scrie și să citească un text, însă nu îl înțelege și nici nu face conexiunile cu ceea ce știa anterior. De asemenea, analfabetul funcțional nu are nici capacitatea de a‑și formula un punct de vedere cu privire la ce a citit și nici nu poate transpune informațiile pe care le primește în situații de viață reală.

 „Este un număr absolut nepermis de mare de tineri care finalizează școala fără ca ceea ce au acumulat în școală să le permită să funcționeze în societate. Acest lucru ne conduce la ratarea șansei ca educația să reprezinte un factor de împlinire personală, dar și un vector de mobilitate socială. Încercăm să identificăm problema și să vedem de unde poate să vină o strategie în acest sens. A merge la școală nu este suficient și mulți copii vin degeaba la școală”, a explicat Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educație și Cercetare din Administrația Prezidențială. Aceasta a mai subliniat că procentul ridicat al elevilor analfabeți funcțional are și un impact negativ asupra PIB‑ului României, astfel că, dacă această problemă va fi rezolvată în perioada imediat următoare, „există predicții care vorbesc despre o creștere a PIB‑ului României cu peste 200% până în 2035”.

Cauzele acestui fenomen sunt diverse, însă multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial și liceal, precum și modul de învățare al elevului. „Sursa analfabetismului este legată de ocazia ratată de învățare. Spre deosebire de alte sisteme de educație din lume, avem marea șansă că majoritatea copiilor ne trec prin școală. Din păcate unii dintre ei ies destul de repede sau rămân, până la un anumit punct, fără să se întâmple cu adevărat o învățare”, a declarat Ciprian Fârtușnic, directorul Institutului de Științe ale Educației, în cadrul discursului pe care l‑a ținut în cadrul evenimentului. La rândul său,fostul  ministru al educației, Mircea Dumitru, i‑a îndemnat pe specialiștii din domeniu să fie onești și lucizi și să admită că situația este realmente îngrijorătoare. Totuși, deși de‑a lungul timpului a lipsit curajul unei reforme, iar anumite momente au fost ratate, ministrul educației a spus că oricând există un moment bun pentru a se lua decizia unei remedieri.

              Denisa Seitan din clasa a VII-a. Multumim, Denisa!

Ni se alatura Catalina Dinu. Multumim, Catalina!

Analfabetism funcțional

Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.

Prin contrast, există și noțiunea de analfabetism absolut. Conform definiției date de UNESCO în 1958, analfabetă este considerată o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.

Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă (abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază.

Tendința din România este exact inversă. De exemplu, în 2010 doar 58,92% dintre cei aproape 22.000 de absolvenți de clasa a XII-a din București au promovat examenul de bacalaureat, ceea ce reprezenta cea mai mică promovabilitate de după 1990[12]. Situația s-a agravat în 2011, când după prima sesiune a bacalaureatului la nivel național au promovat examenul sub 45% dintre candidați, iar 20 de licee din țară nu au avut nici un elev care să promoveze examenul de bacalaureat, pentru ca bacalaureatul din iunie 2012 să reprezinte un dezastru total pentru 54 de licee din România, unde niciun elev nu a reușit să promoveze examenul maturității. În 2013, rata medie de promovabilitate la examenul de bacalaureat, înainte de rezolvarea contestațiilor, a fost de 55,4%, cu diferențe mari în funcție de filieră: 76,81% a fost rata de promovabilitate la filiera Teoretică, 66,44% la cea Vocațională și 34,3% la cea Tehnologică.

În urma unor teste de specialitate, s-au decelat 5 niveluri de pregătire a elevilor români la terminarea studiilor medii:

·         10% din elevi nu au capacitatea de a lectura un text

·         35% dintre elevi nu au capacitatea de a înțelege textul citit

·         25% dintre elevi nu au capacitatea de a face conexiuni între inform
ația nouă, adusă de text, și informațiile dobândite anterior

·         10% dintre elevi nu au capacitatea de a formula un punct de vedere, preferând să preia un punct de vedere enunțat de o autoritate, un profesor sau un critic

·         10% dintre elevi, care au un punct de vedere propriu, nu au capacitatea de a-l exprima oral sau în scris

·         Concluzia testelor a fost că numai 10% din elevi trec testul, fiind pregătiți pentru o viață profesională normală
                                                                        Sursa: Wikipedia

  Opinia lui Paul Nicolae

Analfabetismul reprezinta o problema grava prezent la majoritatea oamenilor din Romania, din pacate. Majoritatea populatiei din Romania sufera de analfabetism, fie el functional sau de alte feluri, si desi aceasta se incearca in toate scolile din Romania, nu prea ai ce sa faci pentru a rezolva problema analfabetismului, dar totusi, eu m-am gandit la cateva solutii care ar putea sau nu sa ajute intr-o oarecare masura in lupta contra analfabetismului:

 -crearea unor centre speciale care sa aiba in vedere doar obiectivul rezolvarii analfabetismului;

 -accentuarea acestui aspect in toate institustiile scolare;

 -repetarea cuvintelor scrise sau citite incorect de catre acestia in mod corect (ceea ce a functionat la mine).

Asteptam solutiile voastre!



Ionela Gandea

         ANALFABETISMUL IN ROMANIA

Studiu: 42 % dintre români sunt analfabeți funcțional

   Stau în bănci ore înşir şi învaţă pe de rost definiţii, formule şi alte lucruri pe care nu vor şti apoi să le folosească niciodată. Mai copiază la un test, pentru că ştiu să citească, mai beneficiază de indulgenţa profesorilor şi trec clasa, an după an. Sunt analfabeţii funcţional, al căror număr tot creşte.

   „În momentul de faţă e 42% procentul elevilor care ţin de analfabetism funcţional, adică sunt elevi care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu ştiu să folosească operaţiile matematice elementare când se confruntă cu o situaţie din viaţa de zi cu zi”, a spus Cristian Hatu,preşedintele Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale.

Tinerii îşi dau şi ei seama că sunt prinşi în capcana unei educaţii fără eficienţă.

„Sunt la Studii europene, la Litere, şi până acum cel puţin nu am aplicat. Decât dacă aş lucra într-un domeniu”, a spus o studentă.

„Unele materii mi se pare că le învăţ degeaba. De exemplu, economia din liceu cam degeaba am făcut-o, pentru că acum la facultate nu prea mai ţineam minte nimic”, a adăugat un alt student.

  Percepţia lucrului doar bifat la şcoală are mai târziu un preţ. Mai ales când tinerii ajung la vârsta când îşi caută un loc de muncă.

 „Avem vârfuri foarte bune, însă media este foarte scăzută. Sunt încă absolvenţi care se prezintă la concursuri care sunt sub orice critică”, a spus Nicolae Zamfir, președintele Institutului de Fizică și Energie Nucleară.

 Legea Educaţiei a suferit peste 60 de modificări în 25 de ani, iar şcoala e captivă în predarea generalităţilor. După principul - elevul trebuie să audă de toate! Un princiul contrazis de viaţa de zi cu zi, unde economia de piaţă are nevoie de oameni specializaţi.

 „Acest nivel mare al analfabetismului funcţional de 42%, , afectează atât capacitatea lor de a se integra în câmpul muncii și de a presta munci cât de cât calificate, ceea ce înseamnă bineînțeles că nu vom putem să creștem PIB-ul cum ne propunem cu toții să zicem cu 5% pe an”, a spus economistul-șef al BNR Valentin Lazea.Europa are un plan de reducere a ratei analfabetismului funcţional la 15%. România nu are nicio iniţiativă concretă.

 „Preocupările noastre cele mai recente sunt legate de finalizarea planului de acţiune, sunt legate de proiectele necompetitive și competitive care se vor lansa prin programele operaționale”, a explicat Valentin Popescu, consilier în Ministerul Sănătății.

 Acum, rata şomajului în rândul românilor cu vârste sub 25 de ani este de 24%, adică peste media europeană. Acest număr riscă să crească, dacă nu se schimbă ceva esenţial în abordarea rolului şcolii.                                                           

DE GANDEA IONELA

CLASA A-8-A

SCOALA GIMNAZIALA NR.2