CLIO SI TRADITIILE

           Colindatori, 1939 - sursa wordpress

                                                   

                  Eugenia Ciocan din clasa a VI-a ne propune spre dezbatere " Obiceiuri si traditii de Craciun"
                Suntem bucurosi sa lansam aceasta tema pentru ca asa vom avea posibilitatea sa aflam care sunt gesturile/obiceiurile mostenite  pe care le respectam si care ne permit sa ne integram in timpul cosmic al Nasterii lui Iisus.
                 Va invitam sa ne debarasam pentru o clipa de materialismul mercantil al societatii de consum, sa uitam de goana pentru cumparaturi si, in acest ragaz, sa traim miracolul intruparii.
                  Va asteptam cu lucrari despre:
                     - obiceiuri de Craciun in familia/satul meu;
                     - identificarea elemntelor crestine din colinde;
                     - Colinde si alte urari ce se fac in acesta perioada.
    Lista ramane deschisa!

Pentru a intra in atmosfera spiritului Craciunului va recomandam filmul A Christmas Carol!

http://filmehd.net/a-christmas-carol-1938-colinda-de-craciun-varianta-veche.html

                                          Ceata de colindatori Colinda din Jilavele, Ialomita
O
Maria Constantin 

Obiceiuri si traditii din Basarabia

In Basarabia de Craciun era ca un fel de reuniune de familie. Toti se adunau, multumindu-I Domnului. La colindat nu se dadeau decat nuci si covrigi (facuti de casa). Copii mergeau la colindat pentru a impartasi bucuria Nasterii Domnului.

Oamenii se strangeau de Revelion si dansau, sarbatorind noul an! "Capra" era si ea sarbatorita de basarabeni, mergeau mai mult la batrani pentru a le aminti de copilarie. Costumul semana cu Krampus. Acesta este un anti Mos Craciun, el venea la copii obraznici si ii pedepsea. Batranii speriau copii ca daca fac rele o sa vina Krampus si o sa-i bată. Krampus venea pe la toti copii obraznici cu cateva saptamani inaine de Craciun batandu-le in porti, astfel ii avertiza ca mai au timp sa se schimbe, daca nu se schimbau pana la Craciun erau batuti, uneori omorati si alte ori mancati! Aceasta este o legenda spusa de batrani, dar unii spun ca este adevarata si ca Krampus traieste si astazi!

Asta am obtinut de la mama si din ceea ce imi amintesc din povestirile bunicii...

          Vasi Musat de la clasa a VII-a

Despre  Crăciun :

Intre 23-24 decembrie, oamenii pregătesc Masa de Ajun. Pe 25 decembrie sărbătorim Crăciunul fiind cea mai iubită sărbătoare a românilor. Ajunul este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de Moș Crăciun. "

Crăciunul este sărbătoarea creştină ce se celebrează în data de 25 decembrie; ea mai este asociată şi cu naşterea lui Iisus Hristos. Originile Crăciunului sunt diverse şi diferă în funcţie de cultură, religie, istorie şi societate; în tradiţia românească Crăciunul are origini păgâne, combinate mai apoi cu credinţele creştine. Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie deoarece este aproape de Solstiţiul de Iarnă, una dintre cele mai importante zile ale dacilor. Tot la data de 25 decembrie erau sărbătorite Saturnaliile – moment în care oamenii bogaţi făceau daruri celor săraci. Crăciunul a fost întotdeauna asociat cu un moş bătrân şi darnic; în tradiţia noastră există un cioban zeu – moş, cel ce a creat tot ce se vede şi care aduce daruri: caş, urdă, mere, nuci, colaci şi vin.

Crăciunul a fost sărbătorit înainte de era pre-creştină ca fiind prima zi a Anului Nou; majoritatea ţărilor din Europa au păstrat Crăciunul ca fiind prima zi din noul an până în secolele XV – XVIII; în Țările Române s-a păstrat tradiţia până în secolul XIX. La românii din Banat şi Transilvania, prima zi a anului se numeşte Crăciunul Mic, nu Anul Nou.

                              Sursa: Traditii in cultura romaneasca

      D-na Prof. Irina Zegheru despre

"Merry Christmas"

Ajunul Crăciunului este o zi plină de forfotă pentru familiile englezești: se împachetează cadouri, se pun la copt prăjiturile, se agăță ciorapi sau fețe de pernă în fața căminului, sau se pregătește tradiționala budincă din prune uscate.

În ziua dinaintea Crăciunului exista obiceiul de a se mânca un singur fel de mâncare, Frumenty, constând dintr-un păsat de porumb. De-a lua lungul timpului rețeta a fost modificată, adăugându-se ouă, fructe, mirodenii, bucățele de carne și prune uscate; întregul amestec era împachetat într-o țesătură și apoi fiert. În acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre. Există superstiția conform căreia budinca trebuia preparată în a 25-a sâmbătă după ziua Trinității – era necesar să fie alcătuită din 13 ingrediente pentru a-l reprezenta pe Christos și pe cei 12 apostoli, fiecare membru al familei trebuind să amestece în budincă cu o lingură de lemn, de la est la vest, în onoarea Regilor Copaci. Întotdeuna era aruncat în budincă un bănuț de argint, care se presupunea că va aduce sănătate, fericire și bogăție norocosului care îl va găsi în porția sa.

                                                          Frumenty

                                                             Fish and chips

                                                             Peste si cartofi prăjiți

                                                             Ce le place englezilor cel mai mult

                                                                               Si.......turta dulce

                                                                          Tower Bridge, London


Colinde romanesti - va invitam sa identificati elementele crestine!

Vanzator de sorcove - sursa: wordpress

Sorcova

Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
http://Versuri.ro/w/k3a2 
In mijlocul verii.
Ca vita de vie,
La Sfanta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata.
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi,
Copii sanatosi.
Cate cuie sunt pe cas,
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Sa traiti sa ne dati bani!

Plugusorul

Aho, aho, copii si frati, 
Stati putin si nu manati, 
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati. 

Maine anul se inoieste 
Plugusorul se porneste
Si incepe a ura 
Pe la case a colinda

Iarna-i grea omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belsug 
Pentru brazda de sub plug

Plugusor cu patru boi
Ia mai manati, mai flacai! 
Hai, hai... 

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a-ncalecat 
Pe-un cal invatat
Cu saua de aur, 
Cu nume de Graur, 
Cu frau de matasa, 
Impletit in sase, 
Cat vita de groasa. 
El in scari s-a ridicat, 
Peste campuri s-a uitat, 
Sa aleaga-un loc curat
De arat si semanat. 
Si-a pornit intr-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni, 
In coada codalbeni, 
In frunte tintatei. 

Ia mai manati, mai, flacai! 
Hai, hai... 

Cu luna, cu saptamana, 
Își umplu cu aur mana
Si el vru sa vada
De-i dete Dumnezeu roada. 
Era-n spic cat vrabia, 
Era-n bob cat trestia. 

Ia mai manati, mai flacai! 
Hai, hai... 

Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos. 
Un alt cal mai nazdravan, 
Cum ii place lui Traian, 
Negru ca corbul, 
Iute ca focul, 
De nu-l prinde locul. 
Cu potcoave de argint, 
Ce da sporul la fugit. 
Traian iute-a-ncalecat, 
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat, 
Ca sa faca seceri mari, 
Pentru seceratorii tari. 
Si-altele mai mititele, 
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele. 

De urat, am mai ura, 
Dar ma tem ca va-nsera, 
Pe-aici, pe la dumneavoastra, 
Departe de casa noastra. 
Si ne-asteapte si-alte case, 
Cu bucate mai gustoase, 
Cu paine calda pufoasa, 
Cu vinul de vita-aleasa, 
Cu Cotnar de Dragasani, 
La anul si la multi ani!

La Betleem colo jos

La Betleem colo jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos

Naste-n ieslea boilor
Pe-mparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor

N-are scutec de-nfasat
Nici hainute de-mbracat
Preacurata
Pentru pruncul de-mparat

Nu mai plange maica mea
Nu mai plange maica mea

Nu mai plange maica mea
Scutecele noi ti-om da
Preacurata
Pentru prunc al infasa

       

       

                                                  O raritate! sursa: Cancan.ro

Eugenia Ciocan despre

                                                               Obiceiuri de Craciun si de Anul Nou

De sărbători se formau grupuri de copii si plecau la colindat. Foarte multi oameni deschideau porțile și îi primeau cu drag si le dăruiau: mere, gutui, nuci, biscuiți, covrigi și rahat.

 Înainte de Crăciun și de revelion, se strângeau 10-15 colegi si se duceau la unul dintre ei și pregăteau mâncare, împodobeau bradul, si puțin casa.  Moș Crăciun nu era prea darnic atunci si le aducea cate o jucărie sau ceva de îmbrăcat, iar Moș Nicolae, dulciuri!

 Doar atât mi-au spus părinți si bunici.
          Sper sa va placa!

                 Revelion inainte de 1989 - sursa Tatiana's blog