Colindatori, 1939 - sursa wordpress
Eugenia Ciocan din clasa a VI-a ne propune spre dezbatere " Obiceiuri si traditii de Craciun"
Suntem bucurosi sa lansam aceasta tema pentru ca asa vom avea posibilitatea sa aflam care sunt gesturile/obiceiurile mostenite pe care le respectam si care ne permit sa ne integram in timpul cosmic al Nasterii lui Iisus.
Va invitam sa ne debarasam pentru o clipa de materialismul mercantil al societatii de consum, sa uitam de goana pentru cumparaturi si, in acest ragaz, sa traim miracolul intruparii.
Va asteptam cu lucrari despre:
- obiceiuri de Craciun in familia/satul meu;
- identificarea elemntelor crestine din colinde;
- Colinde si alte urari ce se fac in acesta perioada.
Lista ramane deschisa!
Pentru a intra in atmosfera spiritului Craciunului va recomandam filmul A Christmas Carol!
http://filmehd.net/a-christmas-carol-1938-colinda-de-craciun-varianta-veche.html
O
Maria Constantin
Obiceiuri si
traditii din Basarabia
In Basarabia
de Craciun era ca un fel de reuniune de familie. Toti se adunau, multumindu-I
Domnului. La colindat nu se dadeau decat nuci si covrigi (facuti de casa). Copii
mergeau la colindat pentru a impartasi bucuria Nasterii Domnului.
Oamenii se
strangeau de Revelion si dansau, sarbatorind noul an! "Capra" era si
ea sarbatorita de basarabeni, mergeau mai mult la batrani pentru a le aminti de
copilarie. Costumul semana cu Krampus. Acesta este un anti Mos Craciun, el
venea la copii obraznici si ii pedepsea. Batranii speriau copii ca daca fac
rele o sa vina Krampus si o sa-i bată. Krampus venea pe la toti copii obraznici
cu cateva saptamani inaine de Craciun batandu-le in porti, astfel ii avertiza
ca mai au timp sa se schimbe, daca nu se schimbau pana la Craciun erau batuti, uneori
omorati si alte ori mancati! Aceasta este o legenda spusa de batrani, dar unii
spun ca este adevarata si ca Krampus traieste si astazi!
Asta am obtinut de la mama si din ceea ce imi amintesc din
povestirile bunicii...
Vasi Musat de la clasa a VII-a
Despre Crăciun :
Intre 23-24 decembrie, oamenii
pregătesc Masa de Ajun. Pe 25 decembrie sărbătorim Crăciunul fiind cea mai
iubită sărbătoare a românilor. Ajunul este sărbătoarea de sfârșit de an
patronată de Moș Crăciun. "
Crăciunul este sărbătoarea
creştină ce se celebrează în data de 25 decembrie; ea mai este asociată şi cu
naşterea lui Iisus Hristos. Originile Crăciunului sunt diverse şi diferă în
funcţie de cultură, religie, istorie şi societate; în tradiţia românească
Crăciunul are origini păgâne, combinate mai apoi cu credinţele creştine.
Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie deoarece este aproape de Solstiţiul
de Iarnă, una dintre cele mai importante zile ale dacilor. Tot la data de 25 decembrie erau sărbătorite Saturnaliile – moment în care oamenii
bogaţi făceau daruri celor săraci. Crăciunul a fost întotdeauna asociat cu un
moş bătrân şi darnic; în tradiţia noastră există un cioban zeu – moş, cel ce a
creat tot ce se vede şi care aduce daruri: caş, urdă, mere, nuci, colaci şi
vin.
Crăciunul a fost sărbătorit înainte de era pre-creştină ca
fiind prima zi a Anului Nou; majoritatea ţărilor din Europa au păstrat
Crăciunul ca fiind prima zi din noul an până în secolele XV – XVIII; în Țările
Române s-a păstrat tradiţia până în secolul XIX. La românii din Banat şi
Transilvania, prima zi a anului se numeşte Crăciunul Mic, nu Anul Nou.
D-na Prof. Irina Zegheru despre
"Merry Christmas"
Ajunul Crăciunului este o zi plină de forfotă
pentru familiile englezești: se împachetează cadouri, se pun la copt
prăjiturile, se agăță ciorapi sau fețe de pernă în fața căminului, sau se
pregătește tradiționala budincă din prune uscate.
În ziua dinaintea Crăciunului exista obiceiul
de a se mânca un singur fel de mâncare, Frumenty,
constând dintr-un păsat de porumb. De-a lua lungul timpului rețeta a
fost modificată, adăugându-se ouă, fructe, mirodenii, bucățele de carne și
prune uscate; întregul amestec era împachetat într-o țesătură și apoi fiert. În
acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre. Există superstiția
conform căreia budinca trebuia preparată în a 25-a sâmbătă după ziua Trinității
– era necesar să fie alcătuită din 13 ingrediente pentru a-l reprezenta pe
Christos și pe cei 12 apostoli, fiecare membru al familei trebuind să amestece
în budincă cu o lingură de lemn, de la est la vest, în onoarea Regilor Copaci.
Întotdeuna era aruncat în budincă un bănuț de argint, care se presupunea că va
aduce sănătate, fericire și bogăție norocosului care îl va găsi în porția sa.
Frumenty
Fish and chips
Peste si cartofi prăjiți
Ce le place englezilor cel mai mult
Si.......turta dulce
Tower Bridge, London
Colinde romanesti - va invitam sa identificati elementele crestine!
Vanzator de sorcove - sursa: wordpress
Sorcova
Sorcova, vesela,
Sa traiti, sa-mbatraniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
http://Versuri.ro/w/k3a2
In mijlocul verii.
Ca vita de vie,
La Sfanta Marie.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata.
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lanoase,
Porcii unsurosi,
Copii sanatosi.
Cate cuie sunt pe cas,
Atatia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Sa traiti sa ne dati bani!
Plugusorul
Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati.
Maine anul se inoieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a ura
Pe la case a colinda
Iarna-i grea omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belsug
Pentru brazda de sub plug
Plugusor cu patru boi
Ia mai manati, mai flacai!
Hai, hai...
S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a-ncalecat
Pe-un cal invatat
Cu saua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frau de matasa,
Impletit in sase,
Cat vita de groasa.
El in scari s-a ridicat,
Peste campuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei.
Ia mai manati, mai, flacai!
Hai, hai...
Cu luna, cu saptamana,
Își umplu cu aur mana
Si el vru sa vada
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cat vrabia,
Era-n bob cat trestia.
Ia mai manati, mai flacai!
Hai, hai...
Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratorii tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.
De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu paine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu Cotnar de Dragasani,
La anul si la multi ani!
La Betleem colo jos
La Betleem colo jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos
Naste-n ieslea boilor
Pe-mparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor
N-are scutec de-nfasat
Nici hainute de-mbracat
Preacurata
Pentru pruncul de-mparat
Nu mai plange maica mea
Nu mai plange maica mea
Nu mai plange maica mea
Scutecele noi ti-om da
Preacurata
Pentru prunc al infasa
O raritate! sursa: Cancan.ro
Eugenia Ciocan despre
Obiceiuri de Craciun si de Anul Nou
De sărbători se formau grupuri de
copii si plecau la colindat. Foarte multi oameni deschideau porțile și îi
primeau cu drag si le dăruiau: mere, gutui, nuci, biscuiți, covrigi și rahat.
Înainte de Crăciun și de revelion, se
strângeau 10-15 colegi si se duceau la unul dintre ei și pregăteau mâncare,
împodobeau bradul, si puțin casa. Moș
Crăciun nu era prea darnic atunci si le aducea cate o jucărie sau ceva de
îmbrăcat, iar Moș Nicolae, dulciuri!
Revelion inainte de 1989 - sursa Tatiana's blog