vineri, 5 mai 2017

CLIO SI SOCIETATEA CONTEMPORANA


            O noua provocare: " Lumea dupa explozia de la Cernobil"!
            La ora 01:23, pe 26 aprile 1987, unul din reactoarele centralei nucleare de la Cernobil exploda, provocand una din cele mai mari calamitati din istoria umnanitatii.
            Zona a fost evacuata din pricina nivelului crescut de radiatii.
             Avand in vedere dependenta omului contemporan de energie, va asteptam cu lucrari despre:

  •      Accidentul de la Cernobil;
  •      O harta a zonelor din Europa in care se afla reactoare nucleare si modalitati de protectie in fata posibilelor accidente;
  •     Detalii tehnice privind producerea energie nucleare;
  •     Ce alte resurse de energie ar putea fii folosite si care nu ar fi atata de periculoase?
  •     Va asteptam si cu alte sugestii!



                                                   Primele imagini dupa explozie


                       Raspunde provocarii noastre Paul Nicolae. Multumim, Paul!

Accidentul nuclear de la Cernobâl din 1986
Accidentul nuclear de la Cernobl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla la 51°23′23″N 30°5′58″E / 51.38972°N 30.09944°E, în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.[1]
Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina și Belarus - au fost supuse decontaminării continue și substanțiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces.[necesită citare] O eventuală tentativă de decelare a contribuției radiației emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer în populația fostei Uniuni Sovietice e complicată de faptul că nu se cunoaște cu precizie nici măcar incidența naturală a multor tipuri de cancer, arhivistica medicală în U.R.S.S. fiind, în mod vădit, extrem de primitivă, atât înainte cât și după accident.[2] Pernicioasei și proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adaugă deci, pentru a complica și mai mult o eventuală tentativă de estimare cu o precizie satisfăcătoare a numărului de victime afectate, în timp, de cancer, ca urmare a radioactivității emise cu ocazia accidentului, o serie de alți factori precum imposibilitatea determinării precise a dozei încasată de diversele segmente demografice afectate (deplasarea norului radioactiv n-a fost monitorizată și anunțată populației deasupra căreia acesta se afla la fiecare moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, ramânând în case, pentru a diminua contaminarea și doza încasată), realitatea geopolitică fluidă (migrație internă și emigrație a populației potențial afectată) produsă de dezintegrarea statului sovietic, complicația adusă de o creștere a incidenței cancerului în populația fostei Uniuni Sovietice din alte motive decât radioactivitatea produsă de accident, ca urmare a degradării condițiilor sociale și de viață ale populației după dezintegrarea federației: după dezintegrarea statului sovietic, pe fondul sărăcirii populației și ca urmare a liberalizării comerțului și publicității la articole gen alcool și tutun, incidența maladiilor sociale gen alocoolismul și a comportamentelor de risc precum fumatul a crescut, fapt care a condus în mod natural și la creșterea incidenței bolilor provocate de acestea, printre care se află și cancerele (oral, gastric și hepatic, când e vorba de alcoolism, pulmonar și altele, când e vorba despre fumat).[3] La populația care a intervenit inițial pentru limitarea consecințelor dezastrului (așa-numiții "lichidatori"), stresul provocat de teama de îmbolnăvire de cancer a indus uneori comportamente de risc care au condus la deces înainte ca un cancer, provocat sau nu de iraderea în timpul intervenției, să apară (cazul tânărului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroză, după 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl, la vârsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumiți autori.[4]).
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002[5].

Deși în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică[6].






                                                                     Ce a ramas in urma!


              Paul Nicolae
Urmarile accidentului de la Cernobil
Multi am auzit despre accidentul din Cernobil care a avut loc in anul  1986. Accidentul a fost compus din explozia reactorului si din contaminarea radioactiva a zonei inconjuratoare, lucru care a dus la eradicarea vegetatie din Cernobil. Cu toate acestea nu putem spune ca Cernobil este un loc pustiu. In urma mai multor studii realizate recent, s-a constatat ca nivelul radioactivitatii a scazut, fapt ce a permis ca natura sa isi recapete fortele si sa apara acolo specii de plante si animale pe cale de disparitie, ceea ce demostreaza faptul ca nivelul de pericol radioactiv din acea zona este a scazut destul de mult, dar nu putem spune ca a disparut complet. In prezent Cernobalul este populat atat de oameni cat si de plante si animale, lucru care inseamna ca desi se petrec tot felul de catastrofe in lume, totul merge inainte.

SURSA: Wikipedia             



                                                                 Dupa 30 de ani!



                             Denisa Seitan din clasa a VI-a Dor Marunt Gara.
                             Multumim, Denisa!