Provocare noua: Viata si paradoxurile!
Tema este propusa de Paul Nicolae din clasa a VII-a.
Ionela Gandea revine cu zece paradoxuri din viata cotidiana.
Multumim, Ionela!
-10 paradoxuri si ceva-din viata de zi cu zi-
-Uite cateva dintre ele:
1. Paradoxul
controlului
Cu cat circumstantele
din jurul tau sunt mai predictibile, mai usor de controlat, cu atat o sa fii
mai plictisit.
Ma gandesc ca oamenii
isi doresc sa controleze cat mai multe evenimente din jur. Sa fie totul
cat mai sigur. Cat mai confortabil. Dar cu cat exista mai putine surprize cu
atat apare mai repede plictiseala.
Viata isi pierde
savoarea cand totul e sub control si nu mai intervine nimic nou, provocator.
2. Paradoxul
optiunilor
Despre asta am mai vorbit intr-un articol mai de mult: Cu cat ai mai multe optiuni cu
atat o sa fii mai putin atras de fiecare dintre ele si o sa ai tendinta sa nu
mai alegi nimic.
3. Paradoxul
autenticitatii
Cu cat
iti recunosti si sa iti accepti mai usor greselile, cu atat oamenii o sa te
aprecieze mai mult si o sa aiba impresia ca esti perfect.
Asta e
fain de tot – de-aia spun toti – Accepta-te asa cum esti cu toate greselile,
fii tu insuti – ca esti perfect asa cum esti!
3. Paradoxul EGO-ului.
Asta e reversul medaliei de la cel de mai devreme: Cu cat incerci
sa-i impresionezi mai mult pe oameni, cu atat oamenii o sa fie mai putin
impresionati si gesturile tale o sa le para mai false.
4. Paradoxul controlului in relatii
Cu cat
incerci sa tii mai mult pe cineva langa tine, cu atat mai mult il indepartezi.
Si cu cat ii dai mai multa libertate, cu atat va vrea sa stea mai mult
langa tine.
5. Paradoxul accesibilitatii.
Cu cat
ceva iti este mai accesibil, mai la indemana, cu atat o sa amani sa il
accesezi.
Ganditi-va
la Turnul din Pisa – cei mai multi italieni nu merg niciodata sa vada Turnul
din Pisa – desi e o ciudatenie a arhitecturii.
Turnul din Pisa
Sau:
cei mai multi dintre cei care locuiesc in Bucuresti, nu au vizitat niciodata
Casa Poporului – desi e a doua cladire dupa Pentagon ca si marime.
Casa Poporului
6. Paradoxul succesului.
Cu cat
esuezi mai repede si mai des cu atat iti asiguri mai usor succesul.
Stii
povestea lui Edison , cu cele 10.000 de incercari nereusite de a inventa becul.
La fel Michael Jordan cu expresia lui “am avut succes pentru ca am esuat de
multe ori”.
Michael Jordan
7. Paradoxul regulilor
Regulile
sunt facute ca sa fie incalcate. Dar nu cumva expresia asta e si ea o regula?
Si
parca Picasso spunea – “invata regulile ca sa le poti incalca asa cum trebuie”.
8. Paradoxul defectelor celorlalti
Cu cat
judeci mai mult mult limitarile/defectele ceilorlalti, cu atat iti creezi tu
insuti mai multe limitari.
Se
spune ca cei din jurul nostru sunt oglinzile noastre care ne arata in ce
directie sa ne dezvoltam si ce avem de imbunatatit la noi insine.
Si cu
cat ii judecam mai mult – adica stabilim mai multe reguli pentru cum ar trebui
sa fie ei, cu atat ne stabilim noi mai multe reguli si limitari in care trebuie
sa traim.
9. Paradoxul schimbarii
Singurul
lucru care ramane constant e schimbarea.
10. Paradoxul instruirii
Cu cat
inveti mai mult cu atat iti dai seama cat de putin stii.
Asta nu
inseamna ca a fi ignorant e solutia. Ci tot instruirea, constientizarea te vor
duce la adevaratul TU.
Cred ca
am sa promovez instruirea si constientizarea si cunoasterea de sine toata viata
si mai mult de-atat! Cred ca e unul din darurile noastre majore – sa putem sa
ne auto-cunoastem.
Ti-au
placut paradoxurile? Te-ai intalnit si tu cu ele sau stii si altele?
Scrieti
parerea in comentarii si adauga si alte paradoxuri daca mai sti…
https://www.liviupasat.ro/
Ni se alatura Denisa din clasa a V-a Dor Marunt Gara.
Multumim, Denisa!
Toată lumea s-a
confruntat cu această întrebare de-a lungul vieţii, însă răspunsul ştiinţific
nu este la fel de răspândit. Acum, oamenii de ştiinţă oferă un răspuns la
această ghicitoare.
Găinile, ca
specie, au devenit găini în urma unui proces evolutiv îndelungat şi lent. La un
moment dat, o pasăre similară găinii a produs un urmaş care, ca rezultat al
unei mutaţii a ADN-ului, a trecut pragul care separa speciile „similare găinii”
la „găină reală”. Mai exact, o proto-găină a produs o găină adevărată. Pentru
că această găină adevărată a rezultat dintr-un ou, putem spune că oul a fost
primul. Un alt mod prin care putem răspunde la această întrebare ar fi să
întrebăm care dintre cele două a fost primul în istoria evoluţionară. Din nou,
oul a fost primul. Multe dintre caracteristicile oului aviar modern – forma
alungită şi asimetrică, coaja tare – au apărut cu mult înainte ca păsările să
se separe din dinozauri acum aproximativ 150 de milioane ani. „Multe dintre trăsăturile pe care le vedem în
ouăle de păsări au evoluat înainte de păsări, la dinozaurii teropozi”,
explică Daria Zelenitsky de la Universitatea din Calgary. Un alt moment cheie
din istoria ouălor aviare a avut loc cu 150 de milioane înainte de dinozaurii
teropozi, când o parte din vertebratele cu patru membre au evoluat pentru a
produce ouă amniotice. Embrionii din aceste ouă erau înconjuraţi cu trei
membrane umplute cu fluid care ofereau hrană, protecţie şi o metodă de a
respira. Cele mai timpurii ouă amniotice conţineau cantităţi mari de gălbenuş,
explică James R. Stewart, specialist în fiziologie reproducătoare în cadrul
Universităţii East Tennessee. „Acest lucru poate fi observat în continuare la
păsări, crocodili şi şerpi”, a explicat specialistul. La fel ca celelalte
mamifere placentare, oamenii şi-au pierdut gălbenuşul undeva de-a lungul
evoluţiei, dar prezentăm în continuare un sac vitelin (de gălbenuş) vestigial,
ataşat de embrion, căruia îi oferă substanţele nutritive necesare. Oul sau
gaina?
Paul Nicolae din clasa a VII-a.
Care
a aparut prima data? Oul sau gaina
Toata lumea a auzit
sau s-a intrebat macar o data "Care a fost primul? Oul sau gaina?".
Bineinteles, la aceasta intrebare nu putem raspunde concret, intrucat oamenii
de stiinta inca incearca sa desluseasca misterul, acesta fiind un paradox, asa
ca, desi nu putem raspunde acestei intrebari, putem cel putin, sa ne facem
propriile teorii legate de aceasta. Raspunsurile la aceasta intrebare sunt
bazate pe doua teorii: una stiintifica, iar alta religioasa. O teorie stiintifica
legata despre aceasta enigma se bazeaza pe prinicipiul evolutiei. Adica, dupa
cum stim, primele fiinte de pe pamant au aparut in apa, iar, datorita evolutiei
pe parcursul a catorva milioane de ani ar fi aparut pentru prima data pasarile,
printre care si gaina. Teoria religioasa despre aceasta enigma este strict
legata de Facerea Lumii, la fel cum scrie si in Biblie: "In a cincea zi Dumnezeu a creat pasarile". Analizand aceasta
afirmatie, ne putem da seama ca in ce de-a cincea zi Dumnezeu a creat pasarile
si nu ouale din care acestea ar fi aparut.
Analizand cele doua
teorii ne dam seama ca amandoua afirma ca prima data a fost gaina, iar apoi
oul. (ACESTEA SUNT DOAR NISTE TEORII LEGATE DE APARITIA OULUI SI A GAINII, DE
FAPT NIMENI NU STIE SA RASPUNDA PANA LA MOMENTUL ACTUAL LA ACEASTA INTREBARE,
ASA CA PANA CE STIINTA VA DEMONSTRA CU CERTITUDINE CINE A APARUT PRIMA DATA,
FIECARE OM POATE AVEA PROPRIA SA OPINIE LEGATA DE ACEASTA. TEORIILE PREZENTATE
MAI SUS AU FOST DOAR OPINIA MEA)
SURSA: WIKIPEDIA
PARADÓX, paradoxuri, s. n. 1. Enunț contradictoriu și, în același timp, demonstrabil; părere (absurdă) contrară adevărului unanim recunoscut; p. ext.ciudățenie; enormitate, absurditate conform dictionarului limbii romane. Termenul provine din limba greaca para-contra si doxa-parere.
Cele mai cunoscute paradoxuri sunt cele ale filozofului grec Zenon. Va prezentam unul din acestea cunoscut drept "Ahile şi broasca ţestoasă" prin care încearcă să demonstreze concluzia conform căreia cel care aleargă mai repede nu îl va întrece niciodată pe cel care aleargă mai încet. Aceasta va fi susţinută şi de Aristotel în "Physica" două secole mai târziu. Să ne imaginăm o întrecere între celebrul atlet Ahile și un rival mai lent, transformat de legendă într-o broască ţestoasă (la acea vreme broasca ţestoasă era simbolul înţelepciunii). Să presupunem că Ahile are o viteză de două ori mai mare decât cea a ţestoasei. Ţestoasa are un avans de 1 km faţă de Ahile (acesta plecând din origine). Oricine va trage concluzia că peste 2 km Ahile va ajunge ţestoasa.
Folosindu-se de paradoxul prezentat anterior, Zenon ne spune altceva: când Ahile ajunge la 1 km, ţestoasa a ajuns la 1 km şi jumătate, iar când Ahile ajunge la 1 km şi jumătate, broasca a ajuns la 1 km şi trei sferturi şi aşa mai departe, astfel că niciodată Ahile nu va reuşi să întreacă broasca ţestoasă.
Diagrame ce reprezintă acest paradox al lui Zenon, Ahile şi broasca ţestoasă.
Preluat de pe http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/matematica-distractiva/1477-paradoxurile-lui-zenon.html
Va asteptam cu alte paradoxuri si...posibile explicatii!
Paul Nicolae!
Paradoxuri
istorice
Multi poate ati
auzit de termenul "paradoxuri",
dar oare cati dintre voi stiti ce reprezinta sau cat de intalnite sunt aceste
paradoxuri in viata cotidiana. Pentru a intelege mai bine acest termen si cat
de intalnite sunt acestea in viata noastra, haideti sa dam definitia
paradoxului.Paradoxul este o afirmatie contradictorie si contraintuitiva care
exprima o parere (absurda), sau un adevar caruia nu i se poate atribui un sens
sau o logica concreta. Daca tot nu ati inteles ce este acest
"paradox", haideti sa dam si un exemplu:
"Afirmatia
urmatoare este adevarata"
"Afirmatia
precedenta este falsa"
Dupa cum puteti
observa, afirmatiile de mai sus n-au nicio logica si nu li se pot atribui un
raspuns clar care sa ne indice sensul lor. Daca nu v-ati convins inca, din
exemplul anterior, cat de des sunt intalnite paradoxurile in viata noastra, haideti
sa luam unul dintre cele mai cunoscute exemple din lume: "Cine a fost
primul? Oul sau gaina?". Toata lumea a auzit macar o data aceasta
intrebare, insa acesta este de fapt un paradox, intrucat pare a fi o afirmatie
absurda si nimeni nu are un raspuns concret pentru aceasta. Acest paradox
exista de cand lumea, si de cand omul a vorbit pentru prima data si dupa ce i-a
crescut dorinta de explorare si cunoastere, nimeni nu a gasit un raspuns la
aceasta intrebare, desi filozofii inca incearca sa descopere adevarul.
Personal, cred ca nu vom avea niciodata un raspuns logic al acestei intrebari,
desi stiinta se dezvolta foarte mult, paradoxurile nu pot fi rezolvate
SURSA: YOUTUBE
